Copywriting vs. editarea de conținut – de ce este important să cunoaștem diferențele

Autor: Cristina Tudose, contributor PRIME Braşov

Sunt sigură că majoritatea dintre voi ați auzit măcar o dată de termenul de copywriting, fie pe la facultate, fie citind din cărți sau poate chiar online. Sunt de asemenea sigură că o mare parte dintre voi ați făcut o confuzie de care sunt și eu vinovată, și anume ați încurcat copywriting cu copyright, crezând că înseamnă cam același lucru. Stați liniștiți, nu sunteți singurii, se întâmplă și la case mai mari. Cea mai mare confuzie pe care o implică termenul este aceea că se pronunță foarte asemănător în limba engleză, de aceea oamenii sunt convinși (eronat), că activitatea de copywriting – scriere cu scop persuasiv, respectiv copyright sau legea drepturilor de autor înseamnă același lucru.

dDe ce este esențial atât pentru cultura noastră generală, dar mai ales că viitori experți în PR să cunoaștem aceste lucruri? Pentru că, fie că ne place sau nu, la un moment dat, dacă vom profesa în domeniu, vom fi nevoiți să redactăm și anumite materiale, să ne ocupăm puțin și de partea de comunicare scrisă – iar orice formă de comunicare scrisă are un anumit scop. Un copywriter bun trebuie să cunoască diferențele de stil, de la comunicate de presă la articole pentru site-uri sau postări pe social media.

Și totuși, ce face mai exact un copywriter? Cum îl diferențiem de editorul de conținut sau content editor-ul? În primul rând, explicat pe înțelesul tuturor – copywriting-ul este o activitate care are ca scop principal persuadarea și că finalitate determinarea publicului să acționeze într-un anumit fel (fie că vrem să atragem vizite pe site, să creștem numărul de vânzări, etc.). De exemplu, facem copywriting atunci când dorim să convingem publicul de utilitatea unui produs, să le creem o nevoie pentru acel produs chiar dacă la început nu o aveau iar editare de conținut atunci când doar informăm publicul țintă de caracteristicile produsului într-un mod obiectiv. În general, brandurile utilizează ambele tehnici – descriu produsul obiectiv, dar te și fac să crezi că ai nevoie de el.

Așadar, după cum probabil ați intuit, aceasta este diferența principală-editarea de conținut are în primul rând scop informativ – vrem ca publicul nostru țintă să afle ceva. Și aici există, bineînțeles, nuanțe subtile, pentru că probabil v-ați gândit la stilul jurnalistic și ați avea dreptate. Însă, presa, de foarte mult timp încoace a devenit tabloid – ceea ce înseamnă că jurnaliștii nu mai relatează obiectiv faptele, ci părtinitor și într-un mod care să persuadeze publicul să gândească într-un anumit fel sau să adopte o anumită poziție. Așadar, am putea chiar să-i numim copywriteri, însă jurnaliști în adevăratul sens al cuvântului mai puțin. 

Orice expert în PR și comunicare, chiar dacă nu se va specializa neapărat pe copywriting ar trebui să cunoască măcar câte puțin despre domeniu, pentru a nu comite gafe foarte grave atunci când trebuie să redacteze un material care impune anumite standarde sau să confunde termenul „copywriting” cu legea drepturilor de autor.

Deși copywriting-ul are foarte multe definiții, voi încheia totuși cu cea care îmi place mie cel mai mult, pentru că sintetizează în mod fidel caracteristicile profesiei – citatul îi aparține lui Iain Broome, iar acesta afirmă:“A fi copywriter este ceva mai presus de definiții, dar este corect să spunem că un singur lucru ne leagă pe toți: cu toții lucrăm cu cuvintele în fiecare zi.”

cristina

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *